tibicina
tibicina, a female flute-player
tībīcĭna, ae, f. [tibicen],
- a female fluteplayer, Enn. ap. Varr. L. L. 7, § 104 Müll. (p. 175 Vahl.); Plaut. Stich. 4, 1, 36 (540) sq.; 2, 2, 56 (380); id. Most. 4, 3, 2 (994) al.; Ter. Ad. 905 sq.; Hor. Ep. 1, 14, 25; Ov. F. 6, 687; Juv. 2, 90; Mart. 14, 64, 1; Gell. 1, 11, 7.
tībīcina, ae, f. (tibicen), die Flötenspielerin, Enn. fr. inc. bei Varro LL. 7, 104. Plaut. aul. 292; most. 960 u.a. Ter. adelph. 905 u. 907. Cic. de suis consil. fr. 3. p. 75 Kays. (bei Boëth. inst. mus. 1, 1. p. 185, 15 Fr. u. bei Augustin. c. Iul. Pelagon. 5, 5, 23). Hor. ep. 1, 14, 25, Ov. fast. 6, 687. Iuven. 2, 90. Mart. 14, 64, 1. Gell. 1, 11, 7.
pro musica gaudent ‥ Wallia ~ina [? l. tibia ], lyra, et choro
utitur ‥ Wallia ‥ cithara, tibiis, et choro
tībīcĭna, (13) æ, f. (tibicen), joueuse de flûte : Pl. Aul. 289 ; Most. 960, etc. ; Ter. Ad. 905, etc. ; Hor. Ep. 1, 14, 25 ; Ov. F. 6, 687.
tībīcina ae, f
- tibicen, a female flute-player, T., H., O., Iu.