inalbeo
ĭn-albĕo, ēre, v. n.,
- to be white or light: dies inalbebat, Ap. Met. 7, 1, 1 (perh. borrowed from Enn.; v. inalbo).
in-albeo, ēre, hell sein, ut primum tenebris abiectis dies inalbebat, Apul. met. 7, 1 in.
ĭnalbeō, ēre, intr., blanchir [en parl. du jour] : Apul. M. 7, 1.