poterium
pŏtērĭum, ii, n., = ποτήριον,
- a drinking-vessel, goblet (Plautin.), Plaut. Stich. 5, 4, 12 (694); id. Trin. 4, 3, 10 (1017).
pŏtērĭum (-ŏn), ĭī, n. (ποτήριον), ¶ 1 astragale dʼAsie [plante] : Plin. 25, 123 ¶ 2 coupe (à boire) : Pl. St. 694.
Portirium, tom. 2. Jul. pag. 373. col. 2 :
Ad æterna regna sortis transferenda, gustat mortis inulte Portirium.Vide Potirium.