periculor
pĕrīcŭlor, ātus sum, āri, v. dep. [periculum], i. q. periclitor, Cato ap. Fest. p. 242 Müll.
perīculor, āri = periclitor, Cato oratt. 23. fr. 2.
See: periculari
pĕrīcŭlor, (16) ārī, c. periclitor : Cat. d. Fest. 242.