blattea
blattea, v. 2. blatta, II.
blattea, ae, f., s. 2. blatta.
blattĕa ( -ĭa ), æ, f. , ¶ 1 c. blatta § 2 : Aug. Serm. 69, 1 Mai ; Fort. Carm. 2, 3, 19 ¶ 2 crotte, éclaboussure : [blatea ] P. Fest. 34 || caillot de sang : Gloss. 2, 30, 49.