infurcare Save DMLBS Du Cange infurcare [cf. furcare] 1 (p. ppl.) forked. nunc brachia curvat in arcum / infurcata manus lateri Vinsauf PN 658. 2 to hang. ~are, suspendere Osb. Glouc. Deriv. 294. INFURCARE, In furcam agere, suspendere. Gloss. MSS. : Infurcare, suspendere. Rodericus Toletan. in Hist. Arabum cap. 25 : In ripa fluminis 300. et amplius Infurcavit.