ἀφάκη
ἀφάκη, tare, Vicia angustifolia
ἀφάκη [ᾰφᾰ], ἡ,
- tare, Vicia angustifolia, Pherecr. 188, Arist. HA 596a25, Thphr. HP 8.8.3, Dsc. 2.148, etc.
1 un tipo de arveja, Vicia articulala Hornem. o arveja común, V. satiua L. var. angustifolia leguminosa parecida a la lenteja, Pherecr.201, Ar.Fr.787, Arist.HA 596a25, Thphr.HP 8.5.3, 8.3, CP 4.15.4, Phan.48, PCair.Zen.292.47 (III a.C.), Dsc.2.148, Plin.HN 27.38, Gal.11.843, Hsch.
2 taraxacón, achicoria amarga, diente de león, Taraxacum officinale Weber planta silvestre, Plin.HN 21.89.
•Etim. dud. Quizá rel. c. φακός, c. ἀ- protética. Otra explicación parte de ἀποφάκη c. haplología, cf. ἀπόλινον, ἀπόμελι, comp. que tendría matiz peyorativo.
ἀφάκη, ης (ἡ)
1 sorte de gesse, plante, Arstt. H.A. 8, 10, 3 ; Th. H.P. 8, 3, etc. ||
2 sorte de plante sauvage, d’ord. appelée ἀπάτη, Th.
Étym. cf. φακή et φάκος.
ἀφάκη, (φακός), ἡ, ein linsenartiges Schotengewächs, Vogelwicke, Theophr.; Ath. IX.406c ; leontodon taraxacon, Theophr.